Menu
Obiectivul general al RoMOMatteR este combaterea discriminării de gen prin împuternicirea fetelor de etnie romă, ajutându-le să-și proiecteze propriul viitor și să aleagă să devină mame doar dacă și atunci când sunt pregătite. Acest lucru le va permite fetelor rome să aibă un rol activ, participând la toate deciziile și acțiunile care le afectează viața.
Construirea capacității fetelor de etnie romă de a-și susține și de a milita pentru propria justiție a reproducerii în cadrul comunității lor.
Evaluarea procesului, implementării și a impactului proceselor CAPFR (Cercetare Acțiune Participativă cu Fete Rome/ RGPAR – Participatory Action Research with Roma girls) prin evaluarea procesului de împuternicire (empowerment) realizat.
Diseminarea și promovarea transferului cunoștințelor și utilizării rezultatelor.
Maternitatea la adolescentele de etnie romă aflate în contexte de risc este profund înrădăcinată într-o rețea de multiple discriminări(1), fiind asociată cu o creștere a riscurilor pentru sănătatea mentală și fizică și cu o vulnerabilitate sporită a fetelor la violență domestică, abandon școlar și ocuparea unor locuri de muncă precare(2). Adesea, maternitatea adolescentelor de etnie romă în contexte de risc încalcă dreptul fundamental al fetelor de “a fi fete” și acela al copiilor de a se bucura de îngrijirea parentală pozitivă care să le garanteze dezvoltarea(3).
Aproape 2% din fetele de etnie romă din Europa cu vârstă cuprinsă între 10 și 15 ani sunt căsătorite în mod tradițional sau locuiesc cu partenerul; doar 6% din mamele adolescente de etnie romă termină școala primară și, în general, își dedică timpul întreținerii gospodăriei(4). Deși accesul femeilor și fetelor de etnie romă la sistemele de protecție s-a îmbunătățit în timp, Organizația Internațională pentru Migrație(5) semnalează că sistemele publice de protecție nu reușesc să furnizeze servicii adecvate în abordarea inegalităților ce țin de sănătatea sexuală și reproductivă de care suferă femeile și fetele de etnie romă.
Maternitatea la adolescentele de etnie romă este de obicei pusă pe seama modelelor culturale în care însemnătatea femeilor de etnie romă are o bază valorică și de respect ca figuri centrale ale familiei, soții, mame și îngrijitoare(6). Însemnătatea care este acordată unei persoane (mattering în limba engleză) reprezintă “percepția că ceilalți depind de noi, sunt preocupați de soarta noastră sau ne simt ca o extindere a eului , exercitând o influență puternică asupra acțiunilor noastre”(7). Sunt implicate aici recunoașterea -indiciile că suntem acceptați în mediul nostru – și influența – certitudinea că ceilalți au nevoie de noi(8). Percepția însemnătății este esențială în dezvoltarea sinelui și în dezvoltarea socială(9).
Unii experți susțin că maternitatea la adolescente ar putea fi mai bine înțeleasă dacă am explica-o ca fiind căutarea femeilor și fetelor de a fi valorizate de către ceilalți în contexte unde se simt irelevante și prea puțin valorizate(10).
References
(1) Colombini, Mayhew & Rechel, 2011; Cukrowska & Kóczé, 2013; Hotchkiss, Godha, Gage & Cappa, 2016; Stojanovski et al., 2017; Halonen, Jilani, Gilmore & Bustreo, 2017.
(2) Boden, Fergusson & Horwood, 2008; Almeida, Casanova et al., 2013; European Union Agency for Fundamental Rights, 2014; Ngum, Liamputtong & Mcmichael, 2015
(3) See https://rm.coe.int/168066cff8
(4) European Union Agency for Fundamental Rights, 2013
(5) See http://equi-health.eea.iom.int/
(6) Magyari-Vincze, 2006; Fundación Secretariado Gitano, 2012; Martsenyuk, 2015
(7) Rosenberg & McCullough, 1981, p. 165
(8) Scholossberg, 1989; Prilleltensky, 2014
(9) Rosenberg & McCullough, 1981
(10) Elliott, Kao & Grant, 2004
(11) Janevic et al., 2012; Benza & Liamputtong, 2014; Ngum et al. 2015
RoMOMatteR propune că discriminarea suferită de fetele de etnie romă din cauza maternității în adolescență în contexte de risc poate fi inversată printr-un proces de împuternicire care leagă valoarea vieții fetelor rome de justiția reproducerii (11).
Înțelegem justiția reproductivă ca fiind un proces de luare de decizii (justiție procedurală) și alocare de resurse (justiția distributivă) care garantează dreptul fiecărei fete asupra sănătății ei sexuale și reproductive, proces bazat pe respectul față de independența personală, identitatea de gen, așteptările de la viață și dreptul de a trăi în comunități sustenabile, sigure și corecte (12). Acest proces va permite fetelor de etnie romă aflate în situație de risc să devină agenți ai schimbării personale și colective.
Dobândirea recunoașterii (R) legată de Justiția Distributivă (JD) implică acceptarea și respectul pentru identitățile și obiectivele lor, precum și garantarea resurselor. Dobândirea de influență (I) legată de justiția procedurală (JP) asigură procese corecte în care fetele de etnie romă au propriile lor voci și sunt recunoscute ca agenți politici. Ambele procese sunt inseparabile; R+JD fără I+JP conduce la pasivitate, dependență sau clientelism față de serviciile sociale, în timp ce I+JP fără R+JD duce la lipsa de speranță și neîncredere13.
Acest proces va implica toate domeniile relevante pentru dezvoltarea fetelor de etnie romă. În primul rând, procesul presupune dobândirea gândirii critice prin reflecții și evaluări. Gândirea critică le va ajuta pe fete să identifice alte roluri și ocupații în afară de cel al maternității. Fetele participante ar putea învăța că mediul în care trăiesc ar putea fi schimbat, deoarece ele nu sunt prin natură așa cum le dictează tradițiile culturale, iar condițiile lor de viață nu sunt de neschimbat. În plus, gândirea critică le va permite fetelor să găsească noi sensuri pentru propria însemnătate și pentru maternitate, pornind de la valorile lor culturale și folosindu-le pentru a-și imagina o viață înfloritoare. În al doilea rând, acest proces le va permite fetelor să-și proiecteze noi resurse, roluri și rețele care le vor permite să își urmărească obiectivele de viață. În sfârșit, acest proces va încuraja fetele de etnie romă pentru a fi susținătoarele unor acțiuni colective concentrate pe construirea unor contexte de viață sigure și sănătoase, care le vor permite să decidă privind propria percepție asupra valorii personale și să aleagă liber să fie mame.
References
(11) Martín-Baró, 1993; Watts & Serrano-García, 2003; Prilleltensky, 2014; Montero, Sonn & Burton, 2016
(12) Ross, 2007
(13) Nelson, 2013
If you are interested in learning more, write to us at romomatter@gmail.com
The content of this website represents the views of the authors and their sole responsibility. The European Commission does not accept any responsibility for use that may be made of the information it contains. This website was funded by the European Union’s Rights, Equality and Citizenship Programme (2014-2020).
